Iarina Copuzaru

Benjamin Lacombe

 

 

“Domnişoara Miller călătorea pe un cal însetat
Era în deşert. Era fără dorinţă. Avea pantofi de lac,
de râu şi de mări înalte
Aripi albastre de marsuină îi atârnau pe spate.”

– ilustraţia: Benjamin Lacombe – “Madame Butterfly”

 

 

 

Lory Learley“Într-o noapte am visat atât de mult
Încât la trezire aveam părul până la tălpi
Alb şi încâlcit de gândurile unei realităţi
Pe care o trăisem în somn
Nu mai erau oameni pe pământ
Doar doi-trei îngeri care vindeau
Forme esenţiale şi limbi interioare
Am râs încântată de acest negoţ – semn al unei
Neobosite deprinderi cu viaţa.
Aveam mâinile nefireşti de lungi
Nu îmi mai vedeam vârfurile degetelor
Simţeam doar cum cineva mă trage înapoi
Ca o permanentă promisiune a unei alte şi alte
Treziri.”

– ilustraţia: Lory Learley

 

Vahram Davtian

 

 

 

“fluieratul stafiesc era un mers dinspre invizibil spre alb”

– ilustraţia: Vahram Davtian

 

 

 

 

 

Wolfgang Harms

 

 

 

“și-n loc de sunete muzicale ieșeau flori,
el însuși transformându-se într-o uriașă tulpină”

– ilustraţia: Wolfgang Harms

 

 

“Vasi navolna a rostit bătrânul călugăr, cel cu barba jumătate albă, jumătate neagră,
cel cu un ochi dizolvat în întuneric,
călugărul care ştie cum să dea viaţă lucrurilor aflate dincolo de inimă.
Mi-a vorbit apoi despre focul mijlociu, despre hrana digerată de păsările din stern şi despre tine.
Maki HoranaiAm închis ochii, am adunat căldura de la trupul lui argintiu
şi am alunecat prin încăperile pe care mi le pregătise cu mult înainte.
Cel ce numai el ştie care e adevărata culoare a obiectelor mă aştepta învelit într-un cearşaf, cu braţele pline de fluturi care povesteau într-o limbă interioară.
Mi-a arătat un gol straniu, un gol prin care poţi trece ca prin cuvântul unui înger, şi o carte comestibilă. În cea de-a doua cameră am văzut litera care te fereşte de pericole, iar în cea de-a treia mă aşteptai tu, şi mort, şi viu, preparând un fluid fin din particule de ceaţă.
Am luat în grabă cartea şi m-am trezit într-o mânăstire albă. Se pregătea un ospăţ în cinstea cuiva plecat într-o călătorie care te învaţă să deosebeşti umbrele însoţitoare de cele iscoditoare. M-am aşezat la masă şi am început cu toţii să mâncăm din paginile cărţii. Puţin câte puţin, golul care ne cuprindea ne făcea atât de fericiţi, încât plecam, rând pe rând, în acea călătorie fantastică. Unii dintre noi nu se mai întorceau, iar despre ei călugărul înţelept ne spunea că ne vor scrie în limba cunoscută pe pământ şi în cer.Vasi navolna i-am răspuns şi noi, mai trişti ca nicicând, fiindcă afară ne aştepta câte un iubit din cealaltă jumătate a stărilor, căruia nu-i puteam arăta decât o carte cu paginile albe.”
– ilustraţia: Maki Horanai: “Consciousness in motion” –
[La graniţa dintre o mitologie închipuită şi un imaginar fantastic, prelungind în cuvânt imagini bizare, Iarina Copuzaru propune de la o vreme încoace adevărate exerciţii suprarealiste. Nu e un simplu prilej de evadare din cotidian, ci o excelentă şansă de transfigurare a realităţii. Re-scrierea lumii după cu totul alte criterii, împieliţarea viziunii în structuri coerente rămân pe mai departe calităţile scriiturii Iarinei Copuzaru, o poetă pe care am descoperit-o cu peste şase ani în urmă. Şi atunci şi acum pare de pe altă planetă.]
Advertisements