Ovidiu Papadima

Ovidiu_Papadima2“Camerele fuseseră croite cam pentru 60 de oameni fiecare. Când am venit eu la Jilava, în fiecare cameră se aflau cam câte 160 de oameni… Din spaţiul de la pământ până la primul prici se crease a treia locuinţă (sub două rânduri de priciuri, n.n.): ‘şerpăria’. Fiecare nou venit începea a fi cazat la şerpărie. […]

Profitând de împrejurări, am organizat în celula noastră un fel de originală Universitate populară. Ca profesori apelasem aici la universitarii din celulă: col. Voropchievici, dintr-o veche familie de cărturari bucovineni; colonelul Mircea Tomescu, rudă cu criticul ‘Ramurilor’, fost profesor la şcoala întruchipată de regele Carol II pentru Marelel Voievod Mihai, devenit mai târziu regele României; Costache Sturzu, profesor de limba română la şcoala normală din Bacău; Ovidiu Papadima; N. Georgescu-Cocoş, mâna dreaptă a lui Nicolae Iorga la conducerea gazetei ‘Neamul românesc’; Zoltan Franyo, prieten al românilor, cunoscător profund al poeziei lui Eminescu şi traducător în limbile maghiară şi germană al versurilor poetului. ‘Cursanţii’ mâncau întâi, apoi se întindeau pe locul de culcare, ca să-şi facă ‘siesta’, unii adormeau curând, alţii sforăiau, dar ‘conferenţiarul’ mergea înainte. ‘Profesorii’ fiind puţini, cursurile erau semestriale. Bunăoară eu am vorbit în primul semestru despre ‘Alecsandri, drumul vieţii şi al creaţiei sale’, iar în al doilea semestru despre ‘Zahei orbul’ romanul lui V. Voiculescu, pe care poetul mi-l dăduse să-l citesc în manuscris, cu puţin înainte de a fi fost arestat.

De Paşti, deţinuţii din celula aflată tocmai în capătul galeriei, m-au rugat să vin la ei să le vorbesc despre ouăle roşii de Paşti. Ca unul care fusese atins de morbul universitar, am început tocmai de la mitologiile asiatice, care vorbeau de naşterea cosmosului dintr-un ou primordial şi am terminat analizând celebra poezie a lui Ion Barbu, ‘Oul dogmatic’.

Când am terminat vorbirea, am observat cu groază că, discret, lângă fereastra celulei mă ascultase cineva: era un tinerel ce părea a fi miliţian. Mă înfiorasem, imaginându-mi să fi fost spionat, raportat, desigur cu urmările cele mai rele posibile. Spre surprinderea mea, tânărul mi-a spus că ascultă cu regularitate cursurile mele, fiind înscris la liceu, la cursurile fără frecvenţă. Am căutat să termin cât mai repede periculoasa convorbire. Din fericire, n-am avut ulterior de înregistrat nici o neplăcere.”
(“Gândirea”, serie nouă, nr. 1-2/1995, p. 18)

Ovidiu_Papadima[Ovidiu Papadima (1909-1996), eseist, critic şi istoric literar, folclorist, a fost remarcat încă de la 23 de ani de către Nichifor Crainic şi cooptat la revista ‘Gândirea’, unde a realizat cronica literară, alături de Tudor Vianu, până în 1937 când a plecat cu o bursă Humbolt în Germania, pentru a-şi definitiva doctoratul. A fost deţinut politic între 1952-1955, când a ajuns la 44 de kg. I s-a refuzat orice fel de publicare până în 1963. Publicaţii mai importante: “O viziune românească asupra lumii” (1941), “Creatorii şi lumea lor – schiţe de critică literară” (1943), “Ipostaze ale iluminismului românesc” (1975), studii despre scriitorii Heinrich von Kleist, Ion Pillat, Cezar Boliac. De o modestie vecină cu sfinţenia, după anii ’90 a fost colaborator şi îndrumător al revistei “Gândirea”, seria nouă, până la sfârşitul vieţii. Din cauza condiţiilor îndurate prin închisori, în ultimii ani nu se mai putea deplasa decât sprijinit de soţia sa. În numărul 3-4/1996 revista “Gândirea”, serie nouă, îi dedică un articol omagial semnat de prietenul său, Pan. M. Vizirescu, directorul revistei, singurul supravieţuitor din lotul ziariştilor reprezentativi pentru interesele naţionale, condamnat de comunişti imediat după lotul generalilor, şi din care făceau parte Nichifor Crainic (‘Gândirea’), Pamfil Şeicaru (‘Curentul’), poetul Radu Gyr; Stelian Popescu şi Romulus Seişanu (‘Universul), Grigore Manoilescu (‘Buna Vestire’), Ilie Rădulescu şi Ilie Popescu Prundeni (‘Porunca Vremii’), N. Hodoş (‘Ţara noastră’) ş.a. (14 la număr) – reabilitaţi prin hotărâre de achitare, la 8 mai 1995 de către Curtea supremă de justiţie.]

Advertisements